Invertor fotovoltaic: cum se alege corect
Invertor fotovoltaic: cum se alege corect pentru casă sau firmă
Ce face invertorul într-un sistem fotovoltaic, ce tipuri există și pentru cine sunt, cum se dimensionează față de puterea panourilor, ce înseamnă MPPT și tensiunea maximă a stringului, ce protecții cere în jurul lui și ce trebuie să scrie negru pe alb în garanție.
Invertorul este singurul echipament din sistem care lucrează la fiecare secundă de producție, iar de el depind randamentul, siguranța și felul în care se comportă instalația la pană de rețea. Un invertor de string acoperă corect majoritatea acoperișurilor fără umbrire, un invertor hibrid se justifică atunci când există baterie sau nevoie reală de alimentare la pană, iar optimizatoarele se pun punctual, unde chiar există umbrire. Puterea lui se alege sub puterea panourilor, uzual cu un raport între 1,1 și 1,3, iar tensiunea stringului se verifică pentru cea mai rece dimineață a anului, nu pentru condițiile de test. Cele mai scumpe greșeli nu sunt la marcă, sunt la stringuri împărțite prost, la protecții lipsă și la un loc de montaj în care echipamentul stă în soare toată ziua.
Panourile sunt partea vizibilă a unui sistem fotovoltaic, dar ele nu fac decât să producă curent continuu la o tensiune care nu folosește nimănui direct. Invertorul transformă acel curent în curent alternativ la 230 sau 400 V, îl sincronizează cu rețeaua, decide în fiecare moment cum să extragă maximum din module, se oprește când rețeaua dispare și raportează tot ce face într-o aplicație. Este componenta cu cea mai multă electronică din instalație și, în același timp, singura care lucrează neîntrerupt de la răsărit până la apus.
Din cei 97.911 kW instalați în 120 proiecte, tiparul se repetă: alegerea invertorului nu se rezolvă cu o marcă, se rezolvă cu patru decizii tehnice luate în ordinea corectă. Tipul, numărul de faze, puterea față de module și împărțirea pe stringuri. Restul, adică marca și modelul, vine ultimul.
Ce face invertorul în afară de conversia curentului
Când se compară oferte, invertorul apare de obicei ca o linie cu o putere și o marcă. În realitate face patru lucruri diferite, iar fiecare dintre ele influențează cât produce sistemul și cât de sigur este.
Conversia curentului continuu în curent alternativ
Modulele produc curent continuu. Rețeaua și aparatele din casă sau din hală lucrează în curent alternativ, la o frecvență de 50 Hz și la o formă de undă pe care invertorul trebuie să o reproducă foarte curat. Aici se măsoară randamentul, iar la echipamentele de string pe care le furnizăm el se așează între 97,5 și 98,4%. Diferența dintre un model bun și unul mediocru se vede mai puțin în acest procent și mai mult în cele trei funcții care urmează.
Urmărirea punctului de putere maximă
Un panou are, la fiecare nivel de iluminare și la fiecare temperatură, o combinație de tensiune și curent la care livrează putere maximă. Punctul se mută continuu, de la o oră la alta și de la un nor la altul. Circuitul care îl caută se numește MPPT, iar un invertor are unul sau mai multe astfel de circuite. Numărul de MPPT nu este un detaliu de fișă tehnică: el decide dacă panourile de pe două plane de acoperiș diferite se pot lega la același echipament fără să se tragă unele pe altele în jos.
Protecția rețelei și a instalației
Invertorul măsoară permanent tensiunea și frecvența rețelei. Dacă rețeaua iese din limite sau dispare, se deconectează în fracțiuni de secundă. Funcția are un nume, anti-islanding, și există pentru un motiv foarte concret: un sistem care ar continua să injecteze într-o rețea căzută ar pune în pericol echipa care lucrează pe linie. La punerea în funcțiune, invertorul primește setul de setări cerut de operatorul de distribuție pentru zona respectivă, iar acele setări fac parte din dosarul instalației.
Măsurarea și raportarea
Tot invertorul este cel care numără energia produsă, o desparte pe autoconsum și surplus atunci când există un contor inteligent montat lângă el, și trimite datele într-o platformă. Fără această parte nu se poate spune dacă sistemul funcționează corect, iar o defecțiune poate trece luni de zile neobservată. Am scris separat despre ce se urmărește în întreținerea unui sistem fotovoltaic.

Tipurile de invertoare și pentru ce se potrivesc
Există patru familii folosite în practică. Alegerea între ele se face după configurația acoperișului, după existența unei baterii și după ce se întâmplă la pană de rețea, nu după preț.
| Tip | Cum lucrează | Unde are sens | Ce nu face |
|---|---|---|---|
| Invertor de string | Un echipament pentru un grup de panouri legate în serie | Acoperișuri cu una sau două orientări, fără umbrire semnificativă | Nu alimentează consumatori la pană de rețea, nu compensează umbrirea pe un panou |
| Invertor hibrid | Gestionează simultan panourile, bateria, rețeaua și un tablou de rezervă | Sisteme cu stocare, locuri cu pene frecvente, consum mare seara | Costă mai mult și cere spațiu pentru baterie și pentru tabloul separat |
| Micro-invertoare | Un invertor mic sub fiecare panou, conversia se face pe loc | Acoperișuri fragmentate, cu multe orientări sau umbrire greu de evitat | Nu lucrează cu baterie la fel de simplu, are mai multe echipamente de întreținut pe acoperiș |
| Invertoare de putere mare | Unități de sute de kilowați sau de megawați, în stații | Parcuri fotovoltaice și instalații industriale mari | Nu are sens sub câteva sute de kilowați, cere spațiu tehnic și stație de transformare |
Invertorul de string
Este soluția standard și, pentru majoritatea acoperișurilor, cea corectă. Panourile se leagă în serie, în șiruri numite stringuri, iar fiecare string intră pe un MPPT. Avantajele sunt un singur echipament de întreținut, acces ușor la el și un preț pe kilowatt mai mic decât la orice altă variantă. Limita apare când acoperișul are multe orientări sau umbriri: pe un string, panoul cel mai slab trage în jos întregul șir.
Invertorul hibrid
Un invertor hibrid are, în plus față de un invertor de string, o intrare pentru baterie și logica prin care decide unde se duce energia în fiecare moment: la consumatori, în baterie, în rețea sau invers. Are, de regulă, și o ieșire separată pentru consumatorii care trebuie să rămână alimentați când rețeaua cade. În portofoliul publicat pe site, sistemele hibride nu sunt excepția: sistemul de la Hotel Zet este un hibrid de 80 kW cu stocare, iar la clinica TDC din Timișoara cei 27 kW lucrează cu 12 kWh de baterie și cu două stații de încărcare pentru vehicule electrice. Restul deciziilor despre stocare, chimie și dimensionare sunt în ghidul despre bateriile fotovoltaice.
Micro-invertoare și optimizatoare
Ambele rezolvă aceeași problemă, pe drumuri diferite. Micro-invertorul face conversia sub fiecare panou, deci fiecare modul lucrează independent. Optimizatorul rămâne în curent continuu și corectează doar punctul de funcționare al panoului, apoi trimite curentul mai departe către un invertor obișnuit. Se pun acolo unde chiar există umbrire de la un coș, un copac sau un plan de acoperiș vecin, și se pun punctual, nu pe toată instalația. Detaliile despre cât se pierde efectiv din umbrire și orientare sunt în articolul despre orientarea și înclinarea panourilor.
Invertoarele de putere mare
La parcuri, discuția se schimbă complet. Se lucrează cu invertoare de string de putere mare montate pe structură, în apropierea rândurilor de module, sau cu unități centrale în stații, iar tensiunea de sistem urcă. Ce contează acolo este disponibilitatea, timpul de înlocuire și integrarea în SCADA, nu diferența de câteva zecimi de procent la randament. Am descris felul în care se construiește un astfel de proiect în articolul despre parcurile fotovoltaice la cheie.
Monofazat sau trifazat
Întrebarea pare simplă și primește deseori un răspuns greșit, pentru că se uită de unde vine constrângerea reală.
Ce decide de fapt alegerea
Punctul de plecare este racordarea existentă a locului de consum, așa cum apare în avizul tehnic de racordare. Un consumator racordat monofazat poate primi un invertor monofazat, iar unul racordat trifazat primește invertor trifazat. Ce se poate instala și în ce condiții se poate trece de la monofazat la trifazat rămâne decizia operatorului de distribuție, formulată în aviz, nu o alegere a instalatorului. De aceea dosarul de racordare se pregătește înainte de comanda echipamentelor, nu după.
Dezechilibrul pe faze
Un invertor monofazat injectează pe o singură fază. Într-o casă cu racord trifazat, un invertor monofazat mare încarcă o fază și lasă celelalte două nefolosite, ceea ce înseamnă atât dezechilibru pe rețea, cât și autoconsum mai mic decât ai crede, pentru că măsurarea se poate face pe fiecare fază separat. Într-o instalație trifazată, invertorul trifazat împarte producția pe cele trei faze și lucrează corect cu contorul.
Ce arată practica noastră
În portofoliul publicat pe site, sistemele monofazate sunt puține și mici, ambele de 6 kW, iar de la 6 kW în sus aproape totul este trifazat, până la instalațiile de câteva sute de kilowați ca cea de la Profi Giroc. Nu este o preferință, este consecința felului în care sunt racordate clădirile la care se justifică o astfel de investiție.
Dimensionarea invertorului față de puterea panourilor
Aici apare cea mai frecventă nedumerire la citirea unei oferte: de ce un sistem cu 10 kWp de panouri are un invertor de 8 kW. Răspunsul nu este economie de bani, este fizică.
Raportul dintre puterea de module și puterea invertorului
Panourile ating puterea nominală doar în condiții de test: 1.000 W pe metru pătrat și 25 de grade pe celulă. Pe un acoperiș din Banat, în iulie, iradianța poate fi bună, dar temperatura celulei trece de 60 de grade, iar puterea scade cu procente semnificative. Rezultatul este că o instalație bine orientată atinge rar puterea de catalog și o atinge pentru foarte puține ore pe an. De aceea invertorul se alege sub puterea modulelor, cu un raport uzual între 1,1 și 1,3 kilowați de module pentru fiecare kilowatt de invertor.
| Raport module la invertor | Ce se întâmplă | Când îl alegem |
|---|---|---|
| 1,0 | Invertorul nu limitează niciodată, dar stă subîncărcat aproape tot anul | Rar, la sisteme cu orientare est-vest foarte plată sau cu extindere planificată |
| 1,1 până la 1,2 | Limitare neglijabilă, invertorul lucrează în zona lui de randament bun | Configurația standard pe acoperiș orientat sudic |
| 1,25 până la 1,3 | Se retează câteva vârfuri de vară, se câștigă producție dimineața și seara | Acoperișuri est-vest, sisteme cu autoconsum mare în timpul zilei |
| Peste 1,3 | Limitare vizibilă în lunile bune, invertorul lucrează des la maxim | Doar când există motiv clar, de exemplu injecție limitată prin aviz |
Ce este limitarea de vârf și când nu deranjează
Când modulele ar putea livra mai mult decât suportă invertorul, acesta rămâne la puterea lui maximă și mută punctul de funcționare al stringurilor. Energia care depășește nu se produce, iar fenomenul se numește limitare sau clipping. Contează un lucru: se pierde doar vârful curbei, în cele câteva ore din jurul amiezii, în lunile cu cer senin. Restul zilei, invertorul mai mic lucrează la un grad de încărcare mai mare, adică într-o zonă cu randament mai bun. La un raport de 1,2 pierderea este mică; la 1,5 devine o problemă reală.
Greșeala inversă, invertorul prea mare
Un invertor supradimensionat față de panouri costă mai mult, lucrează tot anul la încărcare mică, unde randamentul lui este mai slab, și nu aduce nimic în schimb. Se justifică doar dacă extinderea sistemului este prevăzută din start, cu stringuri și trasee pregătite pentru module suplimentare. În acest caz se scrie în ofertă, ca să se știe de ce s-a plătit în plus.
Stringuri, MPPT și cum se împart panourile
Împărțirea panourilor pe stringuri și pe MPPT este partea de proiectare care se vede cel mai puțin în ofertă și care influențează cel mai mult producția reală.
Câte stringuri intră pe un MPPT
Pe același MPPT se pot lega mai multe stringuri în paralel, cu o condiție: să fie identice. Același număr de panouri, același tip de panou, aceeași orientare și aceeași înclinare. Dacă intră în paralel două stringuri diferite, MPPT-ul caută un compromis între ele și pierde de la ambele. Când în paralel intră mai mult de două stringuri, apar și siguranțe de string, pentru că un defect pe un șir poate fi alimentat de celelalte.
Orientări diferite cer MPPT diferite
Un acoperiș în două pante, una spre est și una spre vest, are două curbe de producție decalate. Legate pe același MPPT, cele două grupuri se sabotează reciproc la fiecare oră din zi. Pe MPPT separate, fiecare urmărește propriul maxim. Regula practică este simplă: fiecare orientare cu o diferență semnificativă primește propriul MPPT. Pe acoperișurile mari, unde suprafața se întinde pe mai multe corpuri de clădire, verificarea aceasta contează chiar mai mult, pentru că o împărțire greșită se plătește în fiecare zi de producție, la un sistem precum cel de 100 kW de la pensiunea din Săcălaz.
Ce rezolvă cu adevărat un optimizator
Optimizatorul ajută atunci când o parte din panouri este umbrită o parte din zi și umbra nu poate fi eliminată. Nu ajută la un acoperiș curat, nu compensează o orientare nefericită și nu produce energie în plus dacă nu există o problemă de neuniformitate. Pus peste tot, adaugă cost și încă un echipament pe acoperiș care poate ceda.
Tensiunea stringului se calculează pentru cea mai rece dimineață
Aceasta este verificarea care se sare cel mai des la instalațiile făcute în grabă, iar consecința este cea mai neplăcută dintre toate: invertorul se poate distruge, iar garanția nu acoperă o depășire de tensiune produsă de o proiectare greșită.
De ce iarna e critică, nu vara
Tensiunea de mers în gol a unui panou crește când temperatura scade. Coeficientul este negativ, în jur de 0,25% pe grad la tehnologiile actuale, iar el se aplică față de temperatura de test de 25 de grade. Într-o dimineață senină de ianuarie, cu minus 10 grade pe modul și cu soarele care abia a răsărit, tensiunea stringului este mult peste ce arată eticheta.
Exemplul numeric, cu ipoteze pe masă
Ipotezele exemplului: panou cu tensiune de mers în gol de 45,0 V la condiții de test, coeficient de temperatură de minus 0,25% pe grad, temperatură minimă considerată pe modul de minus 10 grade, invertor cu tensiune maximă admisă de 1.000 V. Rezultatul depinde doar de numărul de panouri din string.
| Panouri în string | Tensiune la 25 de grade | Tensiune la minus 10 grade | Verdict față de limita de 1.000 V |
|---|---|---|---|
| 18 | 810 V | 881 V | Rezervă confortabilă |
| 19 | 855 V | 930 V | Acceptabil |
| 20 | 900 V | 979 V | La limită, fără margine de siguranță |
| 21 | 945 V | 1.028 V | Depășește limita, invertorul este în pericol |
Cu alte cuvinte, între o instalație corectă și una care se poate distruge într-o dimineață geroasă stă un singur panou pe string. Calculul se face cu fișa tehnică a panoului efectiv livrat, nu cu una similară, pentru că un coeficient de 0,27% în loc de 0,25% mută rezultatul.
Limita de jos, în plină vară
Există și celălalt capăt. Un string prea scurt poate cădea vara, la 65 sau 70 de grade pe modul, sub tensiunea minimă de lucru a MPPT-ului. Invertorul rămâne pornit, dar lucrează în afara ferestrei optime sau se oprește pe intervale. Un string bine dimensionat rămâne în fereastra de lucru la ambele extreme, iar între ele are marjă.
Invertorul hibrid, bateria și alimentarea la pană
Cererea cea mai frecventă din ultimii ani sună așa: vreau să am curent când cade rețeaua. Se poate, dar nu cu orice invertor și nu la toată casa.

Cuplare în curent continuu sau în curent alternativ
La cuplarea în curent continuu, bateria se leagă direct la invertorul hibrid, iar energia din panouri intră în acumulator fără conversii suplimentare. Este varianta cu cele mai puține pierderi și cea folosită la sistemele noi. La cuplarea în curent alternativ, bateria are propriul invertor și se adaugă lângă un sistem existent, fără să se schimbe echipamentul care produce. Este soluția pentru instalațiile deja funcționale care primesc stocare ulterior.
Ce înseamnă ieșire de rezervă
Un invertor hibrid alimentează la pană doar consumatorii legați pe o ieșire dedicată, printr-un tablou separat. Nu toată casa, ci exact ce s-a stabilit la proiectare: iluminat, frigider, centrala termică, internet, eventual o priză de lucru. Puterea acelei ieșiri este limitată, iar consumatorii mari, cum sunt plita cu inducție sau o pompă de căldură în vârf de sarcină, se lasă în general afară din lista de rezervă. Cine vrea totul pe rezervă plătește un invertor mai mare și o baterie mai mare, iar decizia se ia cu cifre, nu din reflex.
Cât timp ține
Autonomia se calculează din capacitatea utilă a bateriei împărțită la consumul consumatorilor de rezervă. Un consum de 500 W susținut și o capacitate utilă de 10 kWh dau, teoretic, 20 de ore, iar în practică mai puțin, pentru că apar pornirile de compresor și pierderile de conversie. Important este să se scrie în ofertă ce anume rămâne pornit și pentru cât timp, ca să nu existe surprize la prima pană.
Randament, temperatură și locul de montaj
Un invertor bun montat prost devine un invertor mediocru care se uzează repede. Locul de montaj este o decizie tehnică, nu una estetică.
Randamentul european, nu cel de vârf
Fișele tehnice dau două cifre: randamentul maxim și randamentul european, o medie ponderată pe regimuri de încărcare. A doua este cea care contează, pentru că descrie comportamentul pe parcursul unei zile reale, cu dimineți slabe și amiezi puternice. Diferența dintre modele se măsoară în zecimi de procent, deci nu este criteriul care trebuie să conducă decizia.
Ce se întâmplă la 40 de grade pe un perete însorit
Toate invertoarele reduc puterea când temperatura internă crește prea mult. Fenomenul se numește derating și apare exact în zilele cu cea mai bună producție, dacă echipamentul stă în soare direct sau într-un spațiu neventilat. Am văzut instalații care pierdeau constant la amiază pentru un singur motiv: invertorul era montat pe fațada sudică, la doi metri de pământ, fără nicio umbrire.
Reguli simple de amplasare
- Ferit de soarele direct: sub o copertină, pe un perete nordic sau într-un spațiu tehnic ventilat.
- Cu spațiile libere cerute de producător: deasupra, dedesubt și lateral, pentru circulația aerului.
- Aproape de tabloul general, ca traseul de curent alternativ să fie scurt, și la distanță rezonabilă de stringuri.
- Accesibil: se citește, se curăță, se schimbă. Un invertor montat la șapte metri pe un perete de hală, fără platformă, transformă orice intervenție într-un proiect.
- Departe de dormitor: ventilatoarele fac zgomot vara, iar la modelele de putere mare zgomotul se aude.
Restul detaliilor de execuție, de la traseele de cabluri până la etapele de punere în funcțiune, sunt în ghidul despre montajul panourilor fotovoltaice.
Protecțiile din jurul invertorului
Invertorul are protecții interne, dar ele nu înlocuiesc protecțiile din instalație. Ce lipsește aici nu se vede la punerea în funcțiune, se vede la prima descărcare atmosferică sau la primul defect.

Partea de curent continuu
- Separator de curent continuu, integrat sau separat, ca instalația să poată fi scoasă de sub tensiune în siguranță.
- Descărcător de supratensiuni pe partea de curent continuu, ales în funcție de lungimea traseelor și de existența unei instalații de paratrăsnet.
- Siguranțe de string, atunci când intră în paralel mai mult de două stringuri pe același MPPT.
- Cablu solar corect, rezistent la ultraviolete, cu conectori de același tip și de la același producător pe ambele capete.
Partea de curent alternativ
- Disjunctor dimensionat pentru curentul maxim al invertorului, nu pentru cel al instalației.
- Protecție diferențială de tipul cerut în instrucțiunile producătorului de invertor, pentru că unele echipamente fără transformator au cerințe specifice.
- Descărcător de supratensiuni pe partea de curent alternativ, coordonat cu cel existent în tabloul general.
- Marcaje și schemă în tablou, ca orice electrician care intervine ulterior să știe ce alimentează ce.
Împământare și paratrăsnet
Structura metalică și carcasele se leagă la instalația de împământare, iar valoarea se măsoară și se consemnează. Dacă pe clădire există paratrăsnet, se respectă distanțele de separare față de module și trasee; dacă nu există, se evaluează dacă instalația fotovoltaică schimbă nivelul de risc. Este o discuție de proiect, nu de șantier.
Racordarea și ce cere rețeaua de la invertor
Un invertor nu se pune în funcțiune cu setările din cutie. Are un set de parametri care se configurează pentru zona în care lucrează.
Setările impuse la punerea în funcțiune
Codul de rețea aplicabil și cerințele operatorului de distribuție stabilesc limitele de tensiune și frecvență la care invertorul se deconectează, comportamentul la variații și modul de reglaj al puterii. Aceste setări se configurează la punerea în funcțiune, se verifică și rămân documentate. Un invertor setat pe altă țară sau lăsat pe profil implicit poate funcționa aparent normal luni de zile și poate cădea la fiecare fluctuație a rețelei.
Limitarea injecției, atunci când e cerută
Sunt situații în care puterea care poate fi injectată în rețea este limitată prin aviz, sau în care proprietarul nu vrea deloc să injecteze. Se rezolvă cu un contor inteligent sau cu senzori de curent montați pe racord, care spun invertorului în timp real cât consumă clădirea. Invertorul reduce producția ca să nu depășească pragul stabilit. Funcția trebuie cerută explicit, pentru că influențează atât echipamentul, cât și cablarea.
Prosumator sau nu
Statutul de prosumator, documentele necesare și felul în care se compensează surplusul sunt subiect separat, tratat în ghidul despre statutul de prosumator. Ce ține de invertor este simplu: fără dosar de racordare finalizat, un sistem nu are voie să injecteze, iar dacă tot injectează, o face pe răspunderea celui care l-a pus în funcțiune.
Monitorizarea, partea care prinde problemele
Un sistem fotovoltaic nu face zgomot când se defectează. Un string căzut la o instalație de 100 kW poate trece neobservat un sezon întreg, iar pierderea nu se mai recuperează niciodată.

Ce se vede în platformă
Platformele producătorilor, de la FusionSolar la Solar.web, arată producția pe zi și pe lună, puterea instantanee, tensiunea și curentul pe fiecare string sau MPPT și lista de evenimente. Conexiunea se face prin Wi-Fi, cablu de rețea sau modul 4G, în funcție de ce există la locul instalării. Cu un contor inteligent montat, apar și consumul și surplusul, iar de acolo se poate calcula autoconsumul real.
Ce nu se amână
| Ce vezi | Cauză probabilă | Ce faci |
|---|---|---|
| Un string produce constant mai puțin decât celălalt, la aceeași orientare | Conector slăbit, siguranță arsă, panou defect | Verificare la fața locului, măsurare de string, termografie |
| Eroare de izolație la porniri, mai ales dimineața pe umezeală | Cablu cu izolație afectată sau conector infiltrat | Se identifică traseul, nu se resetează repetat eroarea |
| Producția scade brusc la amiază, în zile senine | Derating din temperatură sau limitare setată | Se verifică amplasarea, ventilația și setările de putere |
| Deconectări repetate la rețea | Setări de rețea greșite sau probleme reale de tensiune | Se verifică profilul setat, apoi se măsoară tensiunea la punctul de racord |
| Producție zero pe o zi cu soare | Invertor oprit, protecție declanșată, comunicație pierdută | Se verifică pe loc, în aceeași zi |
Garanția și service-ul, ce contează în hârtii
La invertor, garanția nu este un detaliu comercial. Este singurul echipament din sistem despre care se poate spune, cu destulă certitudine, că va fi înlocuit cel puțin o dată pe durata de viață a panourilor.
| Ce verifici în ofertă | De ce contează |
|---|---|
| Durata garanției și dacă se poate extinde | La invertoarele din oferta noastră garanția standard este de 5 până la 10 ani, în funcție de model, iar extinderea se cumpără de obicei în primii ani |
| Cine execută garanția | Producătorul, distribuitorul sau instalatorul. Dacă răspunde firma care a montat, contează dacă mai există |
| Timpul de înlocuire | Un invertor mort înseamnă producție zero. Un termen scris este singura garanție că nu stai o lună |
| Ce nu acoperă garanția | Supratensiuni atmosferice, depășirea tensiunii de string, montaj în afara condițiilor din manual |
| Cine plătește manopera de înlocuire | Multe garanții acoperă echipamentul, nu deplasarea și munca |
| Disponibilitatea pieselor și a modelului | La un model exotic, înlocuirea peste opt ani poate cere schimbarea întregii configurații |
Întrebările de pus înainte de semnat
- Ce marcă și ce model exact, cu fișa tehnică atașată la ofertă.
- Câte MPPT are și cum se împart panourile pe ele, în schema instalației.
- Ce tensiune maximă admite și ce ipoteză de temperatură minimă s-a folosit la calculul stringurilor.
- Ce protecții sunt incluse pe partea de curent continuu și pe cea de curent alternativ.
- Cine face punerea în funcțiune și ce setări de rețea se aplică.
- Ce se întâmplă la pană de rețea, dacă s-a cerut alimentare de rezervă.
Cât cântărește invertorul în bugetul sistemului
Prețul depinde de tip, de putere și de funcțiile cerute, iar diferențele nu sunt mici: un invertor hibrid cu ieșire de rezervă costă semnificativ mai mult decât un invertor de string de aceeași putere, iar o soluție cu micro-invertoare urcă costul pe kilowatt peste ambele. Ordinele de mărime pe clase de putere, împreună cu restul componentelor unei oferte, sunt în articolul despre cât costă un sistem fotovoltaic.
Un lucru merită spus clar, pentru că se întâlnește des: economia făcută pe invertor este cea mai scumpă dintre toate. Un echipament fără service în România, cu garanție de doi ani și fără piese disponibile, poate anula într-un singur sezon diferența de preț față de un model serios. Criteriile după care se verifică firma care semnează instalația sunt în articolul despre cum se alege un instalator.
Nouă greșeli pe care le vedem la invertoare
- String prea lung, calculat la 25 de grade și nu la temperatura minimă din zonă. Cea mai gravă dintre toate.
- Stringuri diferite în paralel pe același MPPT, cu număr de panouri sau orientări diferite.
- Invertor montat în soare direct, cu derating la fiecare amiază bună.
- Invertor monofazat mare pe un racord trifazat, cu dezechilibru și autoconsum mai mic decât în calcul.
- Fără protecție diferențială de tipul cerut de producător, situație în care garanția poate fi refuzată.
- Setări de rețea lăsate pe profil implicit, cu deconectări la fiecare fluctuație.
- Fără contor inteligent, deci fără date despre autoconsum și fără posibilitatea de a limita injecția.
- Monitorizare neconfigurată sau configurată pe telefonul instalatorului, nu pe al proprietarului.
- Invertor hibrid cumpărat fără baterie și fără tablou de rezervă, adică plătit pentru funcții care nu se folosesc.
Cum tratăm noi partea de invertoare
Lucrăm cu echipamente pentru care există service și piese în România. Furnizăm și configurăm invertoare de string, centrale și micro-invertoare de la Huawei, Sungrow, Fronius, SMA și Deye, în plaja de la 3 la 100 kW, iar în sistemele hibride din portofoliu apar și GoodWe și Sofar Solar. Alegerea se face pe configurația clădirii, nu pe ce e în stoc. Calculul de string se face cu fișa tehnică a panoului efectiv livrat, pe temperatura minimă a zonei, iar schema cu împărțirea pe MPPT face parte din documentația predată. Punerea în funcțiune include setările de rețea, configurarea monitorizării pe contul clientului și predarea listei de verificări.
După punerea în funcțiune rămâne partea care se vede în producție: monitorizare cu alerte, inspecție anuală și termografie la sarcină, cu intervenție din Timișoara. Instalațiile din portofoliu, de la 5 kW la Moșnița Nouă până la 800 kW la Grabat, sunt urmărite în același fel. Lista completă este pe pagina de proiecte.
Verificăm gratuit configurația din oferta pe care ați primit-o
Trimiteți-ne fișa invertorului și schema de stringuri și vă spunem dacă tensiunile, MPPT-urile și protecțiile sunt calculate corect.
Sunați la 0728 473 293Întrebări frecvente despre invertoare
Ce este mai bun, invertor de string sau hibrid?
Depinde de ce vrei să facă sistemul. Dacă nu ai baterie și nu ai nevoie de alimentare la pană, invertorul de string este soluția corectă și mai ieftină. Hibridul are sens când există stocare sau când chiar ai nevoie ca o parte din consumatori să rămână alimentați la pană de rețea, cu un tablou separat pentru ei.
Pot adăuga o baterie mai târziu la un invertor de string?
Da, prin cuplare în curent alternativ: bateria vine cu propriul invertor și se montează lângă sistemul existent. Este mai scumpă decât dacă ai pus hibrid de la început și are pierderi de conversie puțin mai mari, dar nu cere schimbarea instalației care produce deja.
Cât ține un invertor?
Este componenta cu durata de viață cea mai scurtă din sistem, sub cea a panourilor. De aceea contează garanția, posibilitatea de extindere a ei și disponibilitatea service-ului, iar înlocuirea se ia în calcul de la început ca o cheltuială previzibilă, nu ca o surpriză.
De ce invertorul din ofertă e mai mic decât puterea panourilor?
Pentru că panourile ating puterea de catalog doar în condiții de test, nu pe un acoperiș cald. Un raport de 1,1 până la 1,3 kilowați de module pentru fiecare kilowatt de invertor lasă echipamentul să lucreze în zona lui de randament bun și pierde doar câteva vârfuri de vară.
Merită micro-invertoare la o casă?
Merită acolo unde acoperișul e fragmentat sau umbrit și umbra nu se poate elimina. Pe un acoperiș curat, cu una sau două orientări, un invertor de string cu MPPT separate face aceeași treabă la un cost mai mic și cu mai puține echipamente pe acoperiș.
Sistemul funcționează la pană de curent?
Un sistem clasic racordat la rețea nu funcționează, pentru că protecțiile impun deconectarea imediată. Alimentarea la pană cere invertor hibrid, baterie și un tablou separat pentru consumatorii critici, stabiliți dinainte.
Ce fac dacă apare o eroare pe invertor?
Se citește codul de eroare din aplicație și nu se resetează repetat. Erorile de izolație sau de tensiune indică o problemă reală în instalație, iar resetarea în buclă doar ascunde cauza. Se anunță firma care are contractul de service, cu codul și cu ora la care a apărut.
Pot monta invertorul afară?
Majoritatea invertoarelor de string au grad de protecție care permite montajul exterior, dar exterior nu înseamnă în soare direct. Se pune ferit de radiație și de ploaie batantă, cu spațiile libere cerute de producător, altfel apare limitarea din temperatură exact în zilele bune.
Concluzie
Invertorul este echipamentul care decide cât din energia produsă de panouri ajunge efectiv folosită și cât de mult va cere sistemul atenție în anii următori. Alegerea corectă nu începe de la marcă, ci de la patru întrebări: ce tip de invertor cere configurația clădirii, monofazat sau trifazat conform racordării, ce putere față de module și cum se împart panourile pe stringuri și MPPT. Dacă aceste patru răspunsuri sunt corecte și dacă protecțiile și locul de montaj sunt tratate serios, aproape orice echipament de calitate din piață face treabă bună. Dacă sunt greșite, nici cel mai scump invertor nu salvează instalația.
Dacă aveți o ofertă pe masă și vreți o verificare a configurației, sau dacă porniți de la zero și vreți dimensionarea făcută pe datele reale ale clădirii, ne găsiți pe pagina de contact.